Copiii și adulții vorbesc limbi diferite, iar găsirea unui canal de comunicare este poate cel mai important lucru în dezvoltarea unei relații sănătoase. Cei mici se simt deseori invizibili, au nevoie de atenție și încearcă să compenseze țipând sau apărând în momente nepotrivite pentru părinți. Limbajul copiilor poate fi interpretat ca o “obrăznicie”, iar copiii sunt atenționați sau sancționați, lucru ce accentuează și mai tare ruptura dintre părinți și cei mici.
Prin psihoterapia copiilor, strategiile de aplanare ale situatilor de zi cu zi au venit ca soluții practice, pe care părinții să le poată include într-un program de parenting inteligent.
În această perioadă de pandemie și post-pandemie, stresul părinților, educatorilor și profesorilor s-a făcut resimțit fie sub forma unor stări de neliniște, anxietate, cât și ca un manifest de irascibilitate. Toate aceste stări sunt resimțite și absorbite de copii și transformate în gesturi sau manifestări agresive, sau într-un comportament de fugă, de izolare.
Pentru că mintea copiilor este încă în formare, aceștia nu au practic și un sistem de filtrare al gândurilor și emoțiilor care trec prin minte, ci pot fi direct somatizate. Anxietatea părinților este molipsitoare și duce în cele din urmă la creșterea unui copil cu accese de anxietate sau chiar de isterie, în situații lipsite de vreun pericol real.
Ce putem face pentru înțelege mai bine copiii cu manifestări de furie?
1. Furia este o emoție care nu trebuie reprimată, ci educată
Părinții pot avea momente în care în loc să le explice copiilor de ce nu e bine să se înfurie, preferă să le spună că atunci “când sunt încruntați, nu le stă bine”, sau că “domnișoarelor adevărate nu li se cuvine să fie nervoase”.
Sintagme ca:”nu fă o criză de furie aici că mă faci de râs”, “nu da din picioare că lovești pe toată lumea “, “nu țipa că nu te mai las la laptop” le creează copiilor un sentiment de respingere și de iubire condiționată.
Ei înțeleg că pentru a fi iubiți nu trebuie să se înfurie, și ajung să își reprime stările de nervozitate. Problema este că ajungând adulți, vor avea ezitări în a spune Nu, în a pune granițe sănătoase și vor încerca tot timpul să supracompenseze, știind că emoțiile lor nu sunt utile atunci când vor să fie iubiți.
În acest caz, părinții trebuie să inițieze un dialog cu blândețe, în care să spună că înțeleg frustrarea celui mic și că îi sunt alături. Fugă de emoții nu este o soluție eficientă, ci din contra, poate duce la neînțelegerea propriului corp. Starea de tensiune poate fi exprimată fără violență și poate fi privită cu mintea observatorului, atât din partea părinților, cât și din partea copiilor dacă sunt educați astfel.
2. Furia copiilor este o metodă de a testa limitele iubirii oferită de părinți
Copilul este deseori egocentrist, întrucât nu are parametrii de înțelegere asupra celor din jur, decât la un nivel de baza. Empatia și intelgerea celorlalți se formează în timp și se educă prin activități zilnice, în care se aduce și conștientizarea.
Ce poate părea pentru un părinte ca o criză de plâns din senin, pentru un copil este o nevoie de a fi iubit, chiar și când părintele nu are dispoziția necesară.
Când aruncă jucăriile sau spune cuvinte în care îi poate jigni pe părinți, el pur și simplu vrea să vadă dacă mai poate fi acceptat. Soluția unui parenting vigilent constă în manifestarea afecțiunii și prin atingere. Simțul tactil are cei mai mulți receptori la nivel cerebral și indiferent de vârstă, rămâne un limbaj universal de liniștire.
3. Furia nu trebuie să ajungă la un “cod roșu” pentru a fi educată
Pornirile copiilor pot fi deseori înclinate înspre violență, tocmai pentru că nu au un sistem de valori sau un cod etic bine definit. Ei pot fi amuzați atunci când trag o pisică de coadă, fără să realizeze că pisica suferă. Odată cu procesul de dezvoltare, copiii pot să-și antreneze cortexul prefrontal prin obiectivitate.
În loc să îi spui unui copil: “nu lua jucăria asta, nu este a ta”, îi poți spune: “Știu că vrei această jucărie, însă gândește-te la copilul care a pierdut-o și o caută.”
Antrenând spiritul de observator al unui copil se pot evita și momentele care să escaladeze în adevărate sesiuni de plâns și strigăte.
De ce sa alegi 𝐂𝐮𝐫𝐬𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞 𝐢̂𝐧 𝐩𝐬𝐢𝐡𝐨𝐭𝐞𝐫𝐚𝐩𝐢𝐚 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐬̦𝐢 𝐚𝐝𝐨𝐥𝐞𝐬𝐜𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐩𝐬𝐢𝐡𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢 𝐬̦𝐢 𝐩𝐬𝐢𝐡𝐨𝐭𝐞𝐫𝐚𝐩𝐞𝐮𝐭̦𝐢!
La IESTCA am elaborat o programă actualizată adaptată nevoilor copiilor și părinților, pe care psihoterapeuții să o poată pună în aplicare pentru a înțelege mai bine ce stă în spatele unei educații sănătoase. Relațiile între părinți și copii, dar și felul în care copilul se raportează la el însuși se vor reflecta mai apoi în viață lor ca adulți.
Pentru a evita problemele unor traume nedescoperite și nerezolvate, am creat 𝐂𝐮𝐫𝐬𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞 𝐢̂𝐧 𝐩𝐬𝐢𝐡𝐨𝐭𝐞𝐫𝐚𝐩𝐢𝐚 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐬̦𝐢 𝐚𝐝𝐨𝐥𝐞𝐬𝐜𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐩𝐬𝐢𝐡𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢 𝐬̦𝐢 𝐩𝐬𝐢𝐡𝐨𝐭𝐞𝐫𝐚𝐩𝐞𝐮𝐭̦𝐢!
Prin acest curs propunem o nouă strategie de abordare experiențială și practică în psihoterapia copiilor și adolescenților, care să le facă viața mai ușoară și să genereze un pattern de gândire pozitiv și un stil de viațaă adaptat nevoilor generației actuale de copii și tineri, atât de diferiți de generațiile trecute.
Înscrie-te și poți să înveți tehnici specifice de psihoterapie integrativă și neuroștiință pe care să le aplici în sesiunile de terapie cu părinții și copiii.
Cei mici și adolescenții vor învața cum să-și înțeleagă mai bine emoțiile, corpul, și cum să devină adulți echilibrați și în armonie cu propria persoană.
Părinții vor deduce cum să își înțeleagă propriile porniri, de unde vin credințele limitative, traumele transgenerationale și cum să fie alături la un mod conștient în procesul de creștere al copiilor.
Prin acest curs, dăm practic o nouă șansă noii generații la un stil de viață mai sănătos și la un sistem de gândire care să rupă patternurile mentale negative.
🖊Absolvenții cursului de specializare obțin Atestat de liberă practică (atestat de Psihologie integrativă (CPR ) și Certificat European de psihoterapeut în terapia copiilor și adolescenților, eliberat de European Interdisciplinary Association for Therapy with Child and Young People (EIATCYP).
⏳Înscrieri: până pe 15 noiembrie 2021
🔸Durata formării – 8 luni
🔸Perioadă: 8 module 7 online și 4 zile live
🔸Preț modul online( sâmbătă și duminică) : 145 euro
🔸Preț modul live ( 4 zile) 350 euro
👥Echipa de formatori specializați în terapia copiilor este Româno -Engleză: Psih. principal dr. Gina Chiriac, M.A Joanna Hewitt-Evans( U.K)
Psih. Dr. Coralina Chiriac, Psih. Andreea Neagu, Psih. MA Joanna Kato(UK), Karen Davies-Hough( UK )
⏰Modulele ONLINE se desfășoară în weekend: sâmbătă și duminică,
Modulul LIVE SE VA DESFĂȘURA DE VINERI PÂNĂ LUNI (4 zile)
👩🏻La finalul programului de formare în psihoterapie integrativă, absolvenții programului integrativ ARPI, primesc de la Colegiul Psihologilor din România, Atestat de liberă practică în profesia de psihoterapeut integrativ ( echivalăm orele obținute anterior în alte formări, cu care își pot deschide cabinet de psihoterapeut și pot practica legal în țară, în diverse instituții și școli.
De asemenea primesc și Certificatului european în psihoterapia integrativă a copilului și adolescentului, eliberat de către EIATCYP- European Interdisciplinary Association for Therapy with Child and Young People.
Programul de formare în psihoterapia copiilor și ado ARPI este acreditat de către Colegiul Psihologilor din România (COPSI) cu număr de acreditare RF-II-DJ-122 din 01.11.2012 reavizare nr. 1 din 18.02.2019, de către Asociația Europeană Multidisciplinară pentru Terapia Copilului și Adolescentului (EIATCYP)
👉🏻Înscrie- te la: inscrieri@psihoterapieintegrativa.ro
Mai multe detalii la:📱Secretariat București: 0745206356
