Limite între precauția sănătoasă și anxietatea patologică.

COVID-19 a ajuns deja la fiecare dintre noi. Deci a ajuns și la tine.
Da, ai citit bine. Știi de ce?

Pentru că luând în considerație situația la nivel global, tu deja procesezi informațiile despre virus, simptome, prevenție, evntualele victime. Deja ai o hartă mentală și simți in corp la nivel biochimic efectul emoțiilor produse de aceste informații, indiferent ca le conștientizezi sau nu.  Pentru că te gândești să te izolezi, probabil că ai fost deja la cumpărături și există cel puțin o persoană cu care ai vorbit deja despre asta în ultimele trei zile.

Atenție: Cercetările de specialitate din domeniul psihologiei arată că creierul uman nu face diferența între imaginație și realitate. Atâta timp cât în mediul în care trăim populația planetei este preocupată de prevenție sau deja se confruntă cu Coronavirus este dificil să devii obiectiv și să poți identifica limitele între rațional și irațional, între normalitate și psihoză. Indiferent că facem parte dintr-un mediu în care există Corona Virus în plan real, obiectiv sau ipotetic, atenția ta, energia ta și realitatea ta este în contact cu acest virus.

* Care sunt limitele sănătoase între prevenție & precauție versus anxietate & panică?

Pentru a identifica aceste corect aceste limite, primul lucru pe care cercetările de specialitate în domeniul științei care este psihologia, arată că doar în starea de echilibru psiho-emoțional putem percepe corect informația. Deși se presupune că mediul online ne oferă informații despre COVID-19, multe dintre sursele de informații sunt “fake news”.

Așadar, prima măsura de protecție psiho-emoțională pe care o recomand ca psihoterapeut, este ca înainte de a deschide orice link sau mesaj să inspiri și să expiri, la modul propriu și cel mai concret, să îți aduci atenția în corp și să aplici o cenzură obiectivă întrebându-te dacă articolul, știrea sau mesajul provine dintr-o sursă oficială, este un comunicat de presă serios sau o știre “bombă”, alarmantă, o părere personală a unui “om de bine”, care vrea să “ajute”, nefăcând altceva decât să amplifice panica în masă.

Așa poți discerne ce surse sunt credibile sau nu si poți ca tu personal, să impiedici răspândirea virusului in comunicarea verbală sau online.

În felul acesta, printr-o singură secundă de atenție te poți implica activ în răspândirea sau stoparea răspândirii virusului la nivel psihologic.

* Ce se întâmplă la nivel psihologic? Cum ajungem de la un simplu gând despre protecția firească într-un astfel de caz, la activarea credințelor iraționale patologice?

Aș vrea să te informez acum care sunt problemele psihologice specifice acestor situatii de panică ca să poți învăța unde este linia de demarcație între gândirea adaptativă sănătoasă și cea dezadaptativă patologică:

În aceste zile în care ochii tăi, care sunt un organ de percepție, transmit creierului tău mesaje vizuale ce conțin străzi goale, magazine pline de oameni care golesc rafturile, stimulii vizuali percepuți de creier devin o sursa de mesaje generatoare de emoții care activează nevoia de siguranță și declanșează instinctul de supraviețuire. Urechile tale aud mesaje de îngrijorare transmise de voci ale omenilor dragi ție cu o încărcătură emoțională puternică care activează starea de nesiguranță. Liniștea străzilor pustii este un factor care accentuează neliniștea interioară ca înaintea unui mare pericol. Instinctul tău biologic de supraviețuire este trezit și activat la cote alarmante.

Aici intervine imaginația și memoria. Toate scenele din filmele de groază americane ce conțin informații despre sfârșitul lumii sau catastrofe planetare ți se vor derula acum prin fața ochilor ca și cum ar fi reale. Creierul tău va declanșa producția de adrenalină, proiectând starea de pericol pe realitatea obiectivă. Atunci când se întâmplă acest lucru întreg sistemul tău perceptiv va extrage din realitate doar acei stimuli care se potrivesc cu scenariul de groază al filmului mental al cărui regizor devii fără să-ți dai seama.

Oamenii cu măști, știrile, fețele îngrijorate ale celor dragi, un strănut, care nici măcar nu este un semn al acestei pandemii, devin indicii sigure că scenariul imaginat pe care îl trăiești se va manifesta în curând. Gândurile și emoțiile tale pot scăpa în felul acesta de sub control și de la o gândire precaută poți ajunge, în câteva clipe de neatenție, la stări de anxietate cauzate de gândurile iraționale care îți apar în minte dacă nu ești prezent și conștient.

Așadar, iată că diferența între gândirea adaptativă și cea dezadaptativă o face atenția, prezența și conștientizarea.

În momentul in care devii atent întreabă-te: cat de adevărat este ceea ce eu gândesc în acest moment? Gândurile pe care le gândești nu sunt ale tale. Tu nu ești gândurile tale. Gândurile pe care le ai sunt programe preluate la nivel inconștient din afara ta, care rulează în minte atunci când tu nu ești conștient. Iată deci, conform psihoterapiei cognitive că tu poți alege ce gânduri să crezi, ce ganduri să investești ca fiind demne de atenție și ce gânduri ar fi bine să ignori. Atenția și conștiența sunt cele care fac diferența.

* Cum comunicăm și ce însemnă real să manifestăm grija față de cei dragi? Ce mesaje trimitem verbal și care este, de fapt, conținutul emoțional: liniștim sau răspândim panică?

Dacă vrei cu adevărat să faci un lucru bun pentru ei în această perioadă, ține cont nu doar de conținutul verbal al mesajului ci și de cel emoțional. Înainte de a vorbi, sau a trimite un mesaj, amintește-ți de proverbul care spune că “drumul spre iad este pavat cu intenții bune”.

Așadar, pune-ți urmatoarele întrebări :

1. Este acest mesaj adevărat?
2. Este acest mesaj dintr-o sursă sigură?
3. Care este relevanța transmiterii acestui mesaj pentru mine, ca emițător?
4. Ce va simți celălalt când îl va citi?
5. Care este beneficiul meu la nivel informațional cât și emoțional? Dar al lui?
6. Îl protejez și îl ajut psihologic pe cel căruia îi trimit acest mesaj, sau îi activez sau amplific starea de panică și ingrijorare?
7. Ce emoții transmiți și care sunt efectele asupra propriului corp și asupra corpului celuilalt?
8. Ce simți când vorbești despre aceste subiecte legate de COVID-19 și cum anume o faci ?

* Cum alegi să treci tu prin această perioadă atât provocatoare pentru noi toți? Ingnori, sfidezi reguli, ești precaut, exegerezi trăind deja apocalipsa? Care este atitudinea sănătoasă?

Partea practică: Având în vedere că din punct de vedere bio-psihologic, starea de pericol activează creierul reptilian, declanșând hărțile mentale ale scenariilor în care viața ta este pusă în pericol, mecanismele instinctului de supraviețuire comportamentale sunt manifestate automat. Asta face posibil ca, atunci când ești la cumpărături, să cumperi fără să te intrebi cât cumperi și ce anume. Starea de pericol și deci nevoia de siguranță declanșată de stimulii transmiși de organele de simt: văzul prin imaginile alimentelor, auzul știrilor, senzațiile de foame și sete, ne fac să punem în coș, repetitiv, nu 5, ci poate 15 sau 25 de conserve fără oprire, deoarece acționăm sub imperiul unei emoții uneori de necontrolat în astfel de situații: FRICA .

Mergem sau nu mergem la evenimente? Stăm izolati sau ieșim? Am simptome sau nu? Voi fi afectat pe termen lung sau se va termina acest scenariu? Care vor fi pagubele? Este începutul unei Realități apocaliptice? Ce este mai rău nu a venit încă? Am luat boala deja?

Principalul dușman in aceste momente la nivel psihologic și de 100 ori mai aproape de tine este frica generată de acest virus în mintea ta prin gândurile pe care ți le poate activa și în corpul tău prin emoțiile pe care le resimți. Ceea ce ai de făcut acum, ca parte practică, pentru a diminua frica și a preveni contaminarea psihologică , este să pui în acțiune CONȘTIENȚA!

Așadar:

1. Identifică gândurile negative.
2. Fă diferența între un comportament normal, sănătos și un comportament anxios.
3. Identifică care este realitatea obiectivă conform statisticilor, din surse credibile.
4. Identifică unde trăiești: în trecut, în imaginație, în viitor sau așa cum este corect în realitatea obiectivă în AICI și ACUM?
5. Observă ce cuvinte folosești:  Ești în minte și se derulează un scenariu de film dacă îți incepi propozițiile narative cu “dacă” sau “cred că”.  Conștientizează că aceste propoziții sunt construcții prezumptive bazate pe trecut și proiectate pe un viitor imaginat.
6. Rămâi prezent și din când în când, adu-ți mintea în corp.
7. Conștientizează-ți ritmul respirației și încearcă să-l calmezi (inspiră și expiră calm și relaxat). Încearcă să egalizezi timpul expirului cu cel al inspirului, astfel încât să schimbi frecvența undelor cerebrale.
8. Practică relaxarea, tehnicile de meditație sau de mindfullness, rămânând prezent și conștient fără să pui nepărat accentul pe latura mistică a acestora. Dr. Herbert Benson, fondatorul Institutulu Medical de la Harvard recomandă meditația și relaxarea. “Meditatia nu este dificil de învățat.” afirmă Dr. Stan Chapman, psiholog la Centrul pentru Medicina Durerii la Emory Healthcare din Atlanta. Meditația cu activarea atenției, meditația cu mantre sau cea de liniștire cu muzică sau sunete din natura, pot liniști și calma. Dr. Joe Dispenza, neurocercetător, reamintește că “atunci suntem în criză, hormonii responsabili de stres ne pregătesc pentru acest scenariu îngrijorător – cel mai prost scenariu, iar activarea atenției prin meditație, este remediul pentru rescrierea circuitelor neuronale”.
9. De asemenea, pentru activarea producției de endorfine, dopamină și serotonină, activitățile care-ți produc plăcere sunt recomandate acum.  Contemplarea naturii și plimbările în aer liber, a sta la umbra unui pom înflorit sau într-o grădină, dansul, activitățile sportive, cititul și de ce nu, un film bun pe Netflix, sau alte activități pe care poate le-ai amânat din lipsa de timp și ți-ar face acum placere trebuiesc privite ca investiții în starea de bine și sănătate.

Acum este timpul să investești în tine și în pasiunile tale: poate că-ți dorești să pictezi sau să desenezi, să înveți un nou program de editare, poate este timpul să înveți să gătești ceva nou, sau poate, mai ales, a venit timpul să te joci cu copiii și să-ți petreci timpul acasă cu persoanele dragi ție.

Privește izolarea în mod creativ și profită de această oportunitate pentru a investi în tine!

Transcede realitatea care te înconjoară și transformă statutul de prezumptivă victimă a condițiilor exterioare, în creator al propriei tale realități! Devino stăpânul universului tău liniștit, relaxat, în pace, calm și siguranță!

Generează iubirea în interiorul tău către propriile sisteme care îți mențin viața la nivel biologic și psihic!
Generază iubirea în exteriorul tău, devino tu sursa de pace, calm și siguranță pentru toți cei de care îți pasă și pe care îi iubești.

A.R.P.I. ONLINE PRO BONO
Împreună înseamnă întregire: împreună este spiritul integrativ( rădăcina latina a cuvântului integrativ- a întregi)
Psihoterapeuți si consilieri integrativi gata să-și pună cunoștințele în practică pentru a te ajuta să gestionezi ceea ce se întâmplă acum, oferă ședințe PRO BONO (gratis) online care să includă partea psiho-somato-emoțională pentru ca tu să fii #iarășibine.